Evoluție Neutrosofică în Spirală în viziunea prof. univ. dr. Florentin Smarandache și a scritorului și jurnalistului Andrușa R. Vătuiu
de Ion Nălbitoru
Volumul „Evoluție Neutrosofică Umană în Spirală sau Divinul este în Om” (Human Neutrosophic Evolution in Spiral or The Divine is the Man), autori: Florentin Smarandache și Andrușa R. Vătuiu, este bilingv (româno-englez) și este structurat în două părți, prima în română și a doua în engleză, fiecare având șase capitole: Miracolul biologiei, Căutări în negura timpurilor, Căutând viața extraterestră, De la Leonardo da Vinci a pornit totul, Conexiunea biologiei cu alte științe, Tezaurul umanității.
Termenul de „Neutrosofie” a fost introdus de domnul Florentin Smarandache în 1995.
Lucrarea de față este un studiu științific pe care domnul Andrușa Vătuiu îl prezintă pe înțelesul cititorilor și încearcă să aducă lumină și răspunsuri la multe întrebări neelucidate despre existența omenirii.
Autorii, profesor universitar doctor Florentin Smarandache de la Universitatea New Mexico din SUA și domnul Andrușa R. Vătuiu, scriitor și jurnalist din Orșova, pornesc în textul de față din adâncurile omenirii, ale originii omului și evoluției sale, aducând ca dovezi în ipotezele domniilor lor studiile oamenilor de știință, descoperiri arheologice, documentații istorico-științifice precum și religioase. Dânșii le interpretează, din punct de vedere științific, și le transpun într-o lumină mai clară pentru înțelegerea și accesul la aceste informații al celor interesați.
Un rol important în studiul și „explicarea mecanismelor vii, animale și vegetale” pe Terra o are „Biologia” ca „știință a organismelor vii”.
Multe întrebări, uneori cu răspunsuri confuze, au fost puse despre „când” și „cum” a apărut viața pe Pământ. În acest sens s-au format două opinii: „una se referă la evoluția speciilor prin modificarea unor caracteristici impuse de influența mediului și de adaptare la acesta, iar a doua se referă la apariția vieții prin creație”.
Prima teorie „evoluționistă a fost a lui Darwin”, iar la capătul opus teologia care „susține teoria creației divine”.
Cei doi autori iau în studiul lor ambele ipoteze.
Domnul profesor universitar doctor Florentin Smarandache „a generalizat Teoria Evoluționistă a lui Darwin la Teoria Neutrosofică a Evoluției, care cuprinde Grade de Evoluție / Indeterminare / Involuție”. Fiecare dintre acestea trei, evoluție, indeterminare și involuție, având „un grad” de adevăr, indeterminare sau neadevăr. Și, după o scurtă demonstrație științifică, se ajunge la concluzia că „Adaptarea la un nou mediu înconjurător înseamnă dezadaptarea la mediul înconjurător anterior. Evoluție într-o direcție înseamnă involuție într-o altă direcție”.
Pe baza acestor considerente (și al multora altele) ia naștere „Teoria Neutrosofică a Evoluției, Involuției și Indeterminării”.
În carte, domnul Andrușa Vătuiu vine cu câteva exemple concludente de evoluție, indeterminare și involuție.
Înțelegem că procesele și fenomenele se repetă, adică este un ciclu, dar ca o spirală (De exemplu: economia crește, descrește, stagnează și apoi acest ciclu se repetă. Sau imperiile au trei perioade semnificative: se măresc, stagnează și descresc chiar până dispar, iar în locul lor se nasc altele)
Cei doi autori abordează în continuare cele două laturi, cea științifică și cea religioasă, despre planeta noastră.
Ca urmare a măsurătorilor radiometrice „Pământul s-a format în urmă cu peste 4,5 miliarde de ani, iar viața a apărut mai întâi în oceane, aproximativ cu 4,1 miliarde de ani în urmă.” Apoi Florentin Smarandache aduce în discuție studiile făcute în Arhipelagul Galapagos din Ecuador și Australia de Vest. Ne vorbește și despre Explozia Cambriană dar și de căderea unui asteroid care a dus la dispariția dinozaurilor.
Revenind la „celebra scriere < Originea speciilor >, geologul și biologul britanic Charles Darwin a lansat teoria evoluționistă, potrivit căreia toate speciile de forme de viață au evoluat din strămoși comuni prin selecție naturală”. Deci ni se clarifică o chestiune despre care mulți dintre noi eram induși în eroare și anume că Darwin ar fi afirmat în lucrarea sa că omul se trage din maimuță. Autorii lucrării de față ne confirmă că: „Nu există niciun pasaj în celebra sa lucrare în care să pomenească despre om și despre originile sale.” Doar la finalul lucrării sale Darwin spune: < se va face lumină și asupra originii omului și a istoriei sale >. În realitate Thomas Huxley „a scris prima lucrare elaborată în care vorbea despre asemănarea dintre om și maimuțele antropoide asiatice, dar, mai ales, cele africane” (1863)
Bineînțeles că teoria evoluționistă îi deranjează pe susținătorii religioși. „Fundamentaliștii creștini și evreii ultraortodocși critică descendența omului din primatele timpurii pe motiv că această teorie contrazice Cartea Genezei”.
În prezenta lucrare „Evoluție Neutrosofică Umană în Spirală” este analizată și poziția religioasă, dar din păcate sunt multe neconcordanțe cu realitatea. Astfel, după Biblie omul a apărut în urmă cu 7500 de ani, dar în realitate „primii umanoizi ar fi apărut în urmă cu câteva sute de mii de ani, chiar un milion și ceva.” Iar în Geneză se vorbește despre întreaga Creație divină în doar șase zile, când în realitate este vorba de miliarde de ani. Și după părerea mea, Creația încă nu s-a terminat; dispar aștrii în univers, poate chiar sisteme solare, și apar alte stele și sisteme solare.
Totuși, dacă se merge pe linia Creației divine, autorii lucrării de față își pun două întrebări: „divinitatea este un personaj singular sau reprezintă o anumită comunitate cu un grad ridicat de civilizație, capabilă să genereze viață și arhetipuri structurale? Să fie vorba de Sfânta Treime ca formă multiplă a divinului?”
Se vorbește apoi despre zei, despre cultura și textele sumeriene, egiptene, chineze, mayașe etc.
„Specialiștii din domeniul paranormalului” susțin că „omul este o structură vie complexă, alcătuită din mai multe straturi sau corpuri, și anume: corp material (fizic sau somatic), corp energetic format la rândul său din mai multe straturi și spirit.”
În zilele noastre știința a evoluat atât de mult încât „omul este o entitate biologică vie alcătuită din mai multe corpuri situate în planuri diferite sau pe nivele vibraționale diferite”.
Omul, pentru a intra în posesia adevărului despre el, dintotdeauna a fost obsedat de o serie de întrebări și pentru a afla răspunsuri, uneori subiective alteori obiective, a făcut „căutări în negura timpurilor”.„Ce este ființa umană? Care este rolul nostru în Univers? Care este originea speciei umane și care-i va fi evoluția în viitor? Suntem produsul unui accident cosmic, rezultatul unui act de creație sau al unei evoluții de la simplu la complex? Viața este o treaptă în metamorfoza biologică, un ciclu perpetuum sau o etapă întâmplătoare?”
Cercetările arheologice au ajutat oamenii de știință să intre în posesia a noi „informații despre specia umană, despre geneza și evoluția ei”. Ei au coroborat „descoperirile arheologice” cu „legendele, folclorul popoarelor, documente religioase”.
Dar revoluția tehnico-științifică a făcut posibilă datarea unor obiecte și schelete cu ajutorul carbonului.
Se vorbește în carte despre Atlantida dar și despre potopul biblic
În continuare ni se explică despre „elohim” și legătura acestora cu planeta explodată Phaeton. Nu este exclusă nici „ipoteza intervenției extraterestre.”
Autorii prezintă descoperirile unor arheologi renumiți dar și izvoare mayașe, concluziile unor oameni de știință japonezi, despre basoreliefuri, dinastii, scrieri antice, scrieri religioase etc.
Autorii fac referire și la „Cartea lui Enoh” și faptul că „Enoh la acea vreme a luat cunoștință despre legea atracției universale, alcătuirea universului, mișcarea de rotație și revoluție a corpurilor cerești…”
Dar „teoria evoluționistă a lui Darwin ” se clatină fiindcă omenirea „după o perioadă de înflorire, a cunoscut un regres teribil”.
Profesorul universitar doctor Florentin Smarandache „a demonstrat existența mai multor paradoxuri, inconsecvențe, contradicții și anomalii în teoria relativității. Astfel, nu toate legile fizice sunt aceleași în toate cadrele de referință inerțiale”. De asemenea, domnul Smarandache susține existența unor viteze mai mari ca viteza luminii, fapt demonstrat prin experimentul CERN.
În ultimul timp cercetătorii caută viața din „spațiul extraplanetar”. Dar în ce condiții și sub „ce formă poate exista?” Uneori facem greșeala și raportăm posibilitatea existenței vieții doar la condițiile terestre. În schimb ea, în sistemele planetare din spațiul cosmic, s-a format și evoluat în condiții diferite de ce ni se oferă pe pământ, au alt grad și alte forme de adaptabilitate.
Autorii acestui volum confirmă faptul că în galaxia noastră, Calea Lactee, sunt în jur de „400 de miliarde de stele asemănătoare soarelui nostru”, iar în univers ar fi vreo 200 de miliarde de galaxii.
Mulți astrobiologi susțin că ființele extraterestre ar putea să nu fie „după chipul și asemănarea noastră”. De asemenea, biochimiștii acceptă că elementul carbon „este o componentă cheie a vieții de pe Pământ”, dar acest lucru nu se poate extrapola la întreg Universul. În opinia unora „și arsenicul ar putea susține viața”.
Lecturând această carte și găsind plauzibilă ideea că am putea fi creația unor extratereștri, adică dumnezeii noștri, care la rândul lor să aibă și ei creatorii lor, mi-a venit în minte o idee și anume că arhanghelii pot proveni din spațiul cosmic dintr-o civilizație foarte înaintată, iar acei heruvimi cu mulți ochi și serafimi cu multe aripi ar putea fi chiar acele nave spațiale cu care se deplasează. Chiar despre Sf. Ilie se spune că a fost ridicat la cer cu un car de foc! Nu cumva este vorba tot de o navă spațială extraterestră? Nu cumva și legendele zeilor din Olimp au un dram de adevăr și aceia au fost extratereștri care au vizitat Terra? Mă rog, aceasta este doar o opinie proprie pe care mi-o asum, dar care poate fi totuși o ipoteză care ar putea fi luată în considerare pe viitor.
În continuare autorii ne informează despre recepționări radio din spațiul cosmic, despre observatoare și radiotelescoape, despre primele zboruri în spațiu și primii oameni care au pășit pe Lună, despre sateliții artificiali și telescopul spațial Hubble. Se preconizează și primul zbor cu echipaj uman spre planeta Marte.
Un capitol este dedicat pictorului, sculptorului, arhitectului, scriitorului și inginerului Leonardo da Vinci. Lecturând cartea veți afla cu surprindere despre ce este vorba. Studiile lui Leonardo da Vincii au dus la apariția noii științe, biomecanica. Și de aici de-a lungul timpului s-a dezvoltat biologia din care au derivat „biofizica, biochimia, bioelectricitatea, biocomunicația”.
Domnul Florentin Smarandache este omul de știință care l-a contrazis pe Einstein. Dacă Einstein susține în Teoria Relativității că spațiul și timpul sunt relative iar viteza maximă este a luminii, fizicianul și matematicianul Florentin Smarandache susține opusul, el considerând spațiul și timpul ca fiind absolute, dar și existența vitezelor mai mari ca viteza luminii, dezvoltând astfel Teoria Absolută a Relativității.
În cartea „Viață, spațiu și timp în infinit” domnul Andrușa Vătuiu explică faptul că „spațiul se deplasează pe spirala timpului, care, reunite, evoluează pe o altă spirală – spirala sistemului spațio-temporal” și că ”Viitorul nu poate fi decât al evoluției neutrosofice spiralice”. Și la finalul cărții autorii vin cu exemple concludente „din zilele noastre de evoluție neutrosofică spiralică”.
Așa cum afirmă și autorii „Lucrarea de față se dorește a fi o pistă de lansare spre orizonturile cunoașterii, spre esența unor posibile adevăruri universale și bineînțeles spre esența devenirii noastre biologice și nu numai”.
Autorii ajung la concluzia că „în timp ce acumulăm noi date și informații care lămuresc aspecte necunoscute, avem surpriza să constatăm apariția altor necunoscute, care așteaptă și ele o rezolvare”. Este un fel de linie a orizontului care cu cât te apropii de ea, aceasta se depărtează descoperind noi ținuturi.
În această alergare după noi descoperiri, în goana de a cunoaște cosmosul și a evada în el, omul uită că nu-și cunoaște îndeajuns planeta pe care trăiește și propria ființă.
Domnii Florentin Smarandache și Andrușa Vătuiu stabilesc următoarea ipoteză „corpul uman este tezaurul umanității, dar este un tezaur pe care trebuie să-l descoperim numai prin progres științific și tehnologic” adică prin evoluție.
Volumul „Evoluție Neutrosofică Umană în Spirală sau Divinul este în Om” (Human Neutrosophic Evolution in Spiral or The Divine is the Man), autori: Florentin Smarandache și Andrușa R. Vătuiu, este un studiu științific care elucidează multe întrebări pe care și le pune omenirea și trebuie lecturat cu interes și pasiune.