„Marea doamnă a artei conceptuale din România“ - Geta Brătescu

Geta Brătescu (n.4 mai 1926, Ploiești) este una dintre cele mai importante artiste postbelice din România. A creat artă sub diverse forme, de la film, textile, fotografie, ilustrație de carte și sculptură.

Geta Brătescu a urmat Facultatea de Litere a Universității București și Școala de Belle Arte în perioada 1945 – 1949. Profesorii săi au fost George Călinescu, Tudor Vianu, personalităţi centrale a criticii literare interbelice și pictorul Camil Ressu. Atât Călinescu, cât și Ressu au influențat formarea intelectuală a artistei, cultivându-i gustul pentru scenariul de factură literară, pentru un secvenționalism de natură teatrală, pentru elogiul liniei și a relației sale cu spațiul. Anul 1946 marchează debutul său artistic la Salonul Oficial de Alb-Negru, Sala Dalles, București, cu un desen în cărbune, iar ȋn anul1947, prima expoziție personală la galeria Căminul Artei din București. Artista are o activitate intensă în sfera ilustrației de carte, colaborează cu Editura Cartea Românească și cu revistele Urzica și Arici Pogonici.

În anul1963 devine membră a echipei editoriale a revistei Secolul 20, fondată în 1961. Semnează neîntrerupt concepția grafică a revistei până în 1983, când pleacă în contextul schimbării direcției editoriale a revistei. Revine în anii ’90 și face parte, până în prezent, din colectivul redacțional al revistei, intitulate acum Secolul 21.

Între1967 și1969 lucrează ca animator la studiourile naționale de animație Animafilm în București. Una dintre animațiile sale este Plimbarea lui Aesop, 30’, 1967. Esop va deveni un motiv tematic central în creația sa. Participă succesiv la Bienala de ilustrație de carte de la Bologna.

În1970 deschide expoziția Atelier I la galeria Orizont din București. Este prima dintr-o serie de trei expoziții personale centrate pe atelierul artistului ca motiv conceptual și tematic. Următoarele două sunt Atelier II în 1972, la galeria Apollo în București și Atelier III – Către alb, 1976-77, la galeria Galateea în București și la Accademia din Romania din Roma. Primește premiul revistei Arta. Împreună cu Ion Grigorescu filmează Mâna trupului meu, un film alb-negru pe 8mm, urmat în anul viitor de filmul Atelierul, produs în aceleași condiții. Participă în Bienala Internațională de Gravură de la Espinal, Columbia. Participă în expozițiile de grup Fotografii făcute de artiști plastici, 1978 și Artiştii plastici fotografiază, 1982, organizate de Ion Grigorescu la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București.

În anul1980 deschide expoziția personală Mitologie, Sammlung Michael Winter, Hamburg, Germania iar ȋn1981, expoziția Portrete ale Medeei la galeria Simeza. Participă în expoziția de grup Pictură contemporană din Europa de Est și Japonia. Seria Vestigii va fi expusă într-o expoziție personală la galeria Simeza, București ȋn 1983. În același an, Faust, de Johann Wolfgang von Goethe, este publicat la editura Universul în traducerea lui Ştefan Augustin Doinaş, cu 31 de desene de Geta Brătescu.

Călătorește în Danemarca pentru o expoziție personală la Lyngby Kunstforening în Lyngby. “Atelier continuu”, cartea sa de eseuri, este publicată la editura Universul. În1983 și1987 expune în cadrul Bienalei de la São Paolo, Brazilia, iar ȋn anul1991, participă în expoziția de grup Cartea obiect la Muzeul Colecțiilor de Artă din București. Expune filmul Mȃini (1977) și colaje în Stare fără titlu, prima mare expoziție de grup de la Timișoara de după 1989. Va fi prezentă cu o expoziția personală The Myths and Stories of Geta Brătescu la Muzeul de Artă și Arheologie al Universității Missouri, Columbia, SUA, în care prezintă filmul Atelier continuu conceput împreună cu regizorul Alexandru Solomon în 1990. Primește premiul „Ion Andreescu” din partea Academiei Române și Premiul UAP pentru „Environment”.

Între1999 și 2000 – Expoziție retrospectivă la Muzeul Național de Artă din București, Departamentul de Artă Contemporană, cu un catalog editat de Centrul Internațional de Artă Contemporană, București. Tot în 1999 primește premiul „Margareta Sterian” din partea Muzeului Național de Artă din București.

Participă la Argos Project 2000, Vevey ȋn Elveția. Colaborează cu Ion Grigorescu pentru video-ul Ludus. Volumul artistei, “Ziua şi noaptea”, este publicat de Fundația Culturală Secolul 21ȋn 2004.

Geta Brătescu a primit în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, acordat pentru remarcabila sa contribuţie la dezvoltarea artei românesti contemporane. În 2009 publică,” Copacul din curtea vecină”, și are numeroase expoziții personale: Capricii la Rüdiger Schoettle Gallery, Munich și Spaţii la Galeria Ivan, București. Participă la expoziția de grup: Gender Check. Femininity and Masculinity in Eastern European Art la Mumok – Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig Wien, Viena.

Am enumerat numai câteva din numeroasele expoziţii naţionale și internaţionale care au culminat ȋn anul 2017. La 91 de ani, Geta Brătescu reprezintă România la cea de-a 57-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia, cu expoziția Apariții, în Pavilionul României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

Pavilionul României la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia, care a găzduit proiectul „Apariţii” al artistei Geta Brătescu, a fost unul dintre mai admirate şi s-a bucurat de articole elogioase în mass-media internaţională. În semn de apreciere pentru toată activitatea sa, pentru contribuţia la patrimoniul cultural românesc şi la promovarea imaginii României în lume, preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu, a propus, în 2017, decorarea doamnei Geta Brătescu. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în luna septembrie 2017, decretul de decorare a artistei Georgeta Brătescu cu Ordinul Naţional „Steaua României”. Marea doamnă a artei conceptuale din România, a primit, în atelierul său de lucru din Bucureşti, distincţia Ordinul Naţional „Steaua României”, oferit de preşedintele României Klaus Werner Iohannis.

„În semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal, pentru remarcabila sa implicare în promovarea artei conceptuale româneşti, împletind cu o măiestrie profundă arta vizuală cu cea literară, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer doamnei Georgeta Brătescu, artist vizual”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Ordinul „Steaua României” este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român. Decoraţia a fost înmânată pe 10 ianuarie de consilierul prezidenţial pentru Cultură, Culte şi Centenar, Sergiu Nistor, şi de Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român. Totodată, ICR a susţinut prezenţa unei expoziţii a marii noastre artiste şi la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. Astfel, din toamna lui 2017 şi până la jmătatea lunii ianuarie 2018, acesta găzduieşte prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu. An Atelier of One’s Own este prima expoziţie majoră a unui artist român găzduită de celebrul spaţiu expoziţional belgian.
Geta Brătescu este o artistă recunoscută internațional, operele sale au fost achiziționate de către muzee și galerii importante precum: MoMA (New York), Centre Georges Pompidou (Paris), Tate Modern (Londra), Hammer Museum (Los Angeles), San Francisco Museum of Modern Art sau Muzeul Național de Artă Contemporană (București). Cu o carieră impresionantă, de peste 60 de ani, Geta Brătescu se bucură de apreciere în rândul publicului şi al specialiştilor din