Ioan DIȚU

Anul acesta la Bowral, s-a desfăşurat între 18 septembrie şi 1 octombrie   a  58-a ediţie. Am participat până în prezent  la 9 ediţii. În acest an, au fost  plantate peste 75.000 de lalele, 15.000 de alte flori anuale, precum şi 40.000 lalele în localitate. Vremea a fost frumoasă, destul de caldă şi însorită. Fiind ultima zi, numărul de vizitatori a fost foarte mare. În cele câteva ore petrecute în „Corbertt Gardens”, am putut culege câteva imagini pe care vi le prezint alăturat.

 

Scurt istoric

 

Oraşul Bowral este situat  la o distanţă de numai 126 km, sud-vest de Sydney, de-a lungul căii ferate care duce spre Canberra. Istoria localităţii a început de timpuriu, la puţini ani de la sosirea coloniştilor englezi. Primul european care a călcat pe aceste meleaguri, a fost John Wilson, un fost puşcăriaş, care în 1798, a fost trimis de guvernatorul Hunter, să cerceteze regiunea sudică a coloniei. El a ajuns până pe unde se afla în prezent oraşul Goulburn.

 

În deceniul următor, zona fost explorată temeinic, găsindu-se  potrivită pentru păşunat. John Oxley şi Charles Throsby, între 1815 şi 1820, au început păşunatul animalelor,  pe o arie largă în această regiune. Pentru contribuţia lor, adusă în alimentarea oraşului Sydney, au primit suprafeţe însemnate de pământ, precum şi dreptul de a cumpăra altele. Mai târziu, au vândut o parte din ele, pe care s-au  înfiinţat mai multe ferme.

 

Treptat aşezarea a început să se dezvolte, dar procesul s-a accelerat  după începerea construirii liniei ferate. Primul serviciu religios în zona a fost cel Anglican. El s-a oficiat în 1853 într-o casă a lui Oxley, şi abia zece ani mai târziu s-a construit biserica. În 1861 ia fiinţă prima şcoală, iar în 1864 se deschide şi  oficiul poştal. Iniţial aşezarea era cunoscută cu numele de Wingecarribee. Apoi s-a numit Burradoo. După construirea liniei ferate în 1867, a căpătat numele de Bowral, nume pe care îl păstrează şi astăzi.

 

Dacă în 1871 Bowral avea 133 locuitori, în anul acesta a ajuns la 13.000. După ce linia ferată a ajuns până aici şi datorită climatului blând, apropiat de cel european, precum şi frumuseţea naturii înconjurătoare, mulţi locuitori din Sydney, au început să-şi construiască  aici case de vacanţă. Spre sfârşitul secolului XIX, locuitorii acestei aşezări au început să planteze multe plante şi copaci decorativi aduşi din Europa. În 1911 se amenajează  gradina  „Corbertt”, care în final devine o grădina publică, unde de mai bine de o jumătate de secol, se desfăşoară „Tulip Time“.

 

Speranţa localnicilor că oraşul lor să devină  cunoscut şi îndrăgit de turişti,  s-a împlinit. Numărul mare de vizitatori, sosiţi cu trenul, maşini personale şi multe autocare, dovedesc cu prisosinţă acest lucru.

————–

Ioan DIȚU

Sydney, Australia

2 octombrie 2018