Orient Românesc : – Mult stimate Domnule Gheorghe Florin Cârciu, ȋn primul rând vă mulţumim pentru amabilitatea dvs. suntem onoraţi de faptul că aţi acceptat acest interviu pentru revista noastră. La începutul anului 2022 ați preluat mandatul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.  Acest departament elaborează și aplică strategia guvernamentală în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României și cu Programul de Guvernare. Putem spune că diaspora joacă un rol important în istoria și gândirea românească?

Gheorghe Florin Cârciu: – Vă mulțumesc pentru invitația de a intra în dialog cu dumneavoastră și cu comunitatea românească care citește revista Orient Românesc.

Aș dori să subliniez pentru început faptul că în categoria românilor de pretutindeni intră atât cetățenii români din diaspora, cât și etnicii români din comunitățile istorice. Prin urmare, consider că toți au jucat și joacă un rol esențial în istoria, gândirea și consolidarea identității noastre lingvistice și culturale. Fiecare dintre ei este parte din tezaurul nostru și contribuie cu experiențe noi la definirea acestei traiectorii identitare.

Orient Românesc : –    Istoria este mișcare, iar anii pe care tocmai i-am trăit au fost excepțional de dinamici, au bulversat toate valorile într-un grad atât de înalt, încât nu există nicio îndoială că diaspora a suferit repercusiuni și că fizionomia ei ar putea fi schimbată profund. Au apărut noi întrebări, la care generația noastră are datoria să răspundă cu toată luciditatea de care este capabilă. Mai sunt păstrate valorile româneşti ȋn cadrul comunităţilor din diaspora? Cum le susţine departamentul?

Gheorghe Florin Cârciu: – Problemele cu care se confruntă românii de pretutindeni sunt extrem de diverse și necesită nu doar o abordare diferențiată, ci și o cooperare permanentă cu celelalte instituții abilitate ale statului, o deschidere spre dialog și spre identificarea de soluții.

Însă, dincolo de plaja de probleme care sunt cunoscute în țară și la care se lucrează permanent pentru a găsi rezolvări mai rapide și aliniate erei tehnologiei, această primă perioadă a mandatului meu a fost una atipică, generată de contextul războiului din Ucraina. Prin urmare, eforturile Departamentului s-au orientat încă de la început spre susținerea comunității de români din această țară.

Am lansat în premieră un program de granturi, o formă de finanțare nerambursabilă care a putut fi accesată de către asociații, fundaţii, unităţi de cult și organizaţii neguvernamentale ale românilor din Ucraina, pentru achiziționarea de bunuri și materiale de strictă necesitate. Astfel, granturi în valoare de 1,3 milioane de lei au fost obținute de comunitățile românești din Transcarpatia, Cernăuți, Odesa.

În același timp, am donat ghiozdane, laptopuri, tablete, materiale educative elevilor și studenților etnici români din regiunile Odesa, Cernăuți, Ismail și Transcarpatia, care învață limba română și doresc să își păstreze apartenența la identitatea noastră națională, lingvistică, culturală dar și spirituală.

Nu ȋn ultimul rând chiar zilele acestea am lansat anunțul cu privire la deschiderea procesului de selecție a partenerilor prin intermediul cărora se vor acorda bursele de studiu elevilor din Ucraina care studiază limba română sau în limba română.  În cadrul Programului de anul acesta vor fi acordate burse pentru elevii înscriși în clasele I-IV, în anul școlar 2021-2022. Cuantumul acestor burse a fost mărit anul acesta și a ajuns la suma de 2.000 de lei pentru fiecare elev.

O altă direcție pe care ne-am concentrat în acest an a fost continuarea Programului de finanțări nerambursabile pe care le punem la dispoziția mediului asociativ românesc de pretutindeni. Principalii piloni ai acestei ediții, extrem de importanți pentru întărirea sentimentului de apartenență, sunt educația în limba română și cultura. Au fost depuse numeroase proiecte în acest sens, iar o parte dintre ele sunt deja în derulare.

Suntem fericiți să anunțăm lansarea programului Susținerea mediului asociativ românesc din afara granițelor țării. Ne dorim în acest fel să susținem asociațiile, fundațiile, unitățile de cult și organizațiile neguvernamentale din afara granițelor în demersul lor de a crea și implementa proiecte și acțiuni în beneficiul comunității românești.

Așa cum am menționat în mai multe rânduri, prioritatea Departamentului la acest moment este educația în limba română. Derulăm acum un nou program de sprijinire a educației în limba română prin oferirea de granturi menite să doteze școlile de limba română cu mobilier școlar, echipamente IT, consumabile, materiale școlare și alte obiecte necesare bunei desfășurări a activității de învățare.

Mai mult, am reușit în acest an, după doi ani de pandemie, să reluăm Programul de tabere ARC. Peste 1200 de copii au vizitat România, au participat la ateliere de limbă și cultură română, de istorie, geografie, artă și la excursiile organizate la obiectivele turistice din Județul Neamț, Bistrița-Năsăud și împrejurimi. E aproape imposibil de descris bucuria cu care au venit copiii să redescopere tărâmul părinților sau al bunicilor lor. Sperăm că anul viitor să aducem și mai mulți elevi și tineri din comunitățile istorice și diaspora să redescopere România.

Orient Românesc : –  Peste 5 milioane de români se afl ȋn întreaga lume. Prin urmare, putem vorbi cu adevărat de un tropism românesc pentru țările străine. Totuși, dacă vorbim de diaspora românească, este pentru că românii nu își neagă originile, este un grup cu un puternic sentiment de apartenență. Acest sentiment de apartenență se datorează și unei culturi și obiceiurilor tipic româneşti. Cultura, obiceiurile, chiar și ceea ce se numește „modul de viață românesc” fac acest lucru.  Cu toate acestea, comunitatea românească rămâne „despărțită”, nu există legături ȋntre aceste grupuri. Cum vă explicaţi acest lucru ?

Gheorghe Florin Cârciu: – Eu aş spune că peste 8 milioane de români trăiesc în afara granițelor tarii. După cum poate știți, și eu am făcut și pot să spun că fac parte în continuare din diaspora. Timp de 30 ani am trăit și muncit în Franța, prin urmare nu aș putea generaliza faptul că românii din afara granițelor țării nu sunt uniți. Depinde foarte mult de contextul economic și social al țării de reședință, de ceea ce reușește să-i aducă împreună în satisfacerea nevoilor legate de un trai mai bun.  În acest proces, consider că această colaborare împământenită între mediul asociativ și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este esențială. Ne dorim să oferim românilor de pretutindeni garanția că, oriunde ar alege să trăiască, găsesc în noi un sprijin, atât în țara de destinație, cât și la revenirea în România.

Orient Românesc : –  Spunem că persoanele aparţinând diasporei au încă un atașament puternic față de țara lor de origine și de locuitorii acesteia. Aceasta este ceea ce face însăși definiția unei diaspore. Dincolo de faptul că au migrat și au un sentiment comun de apartenență, indivizii unei diaspore au rădăcini comune, o legătură activă cu țara de origine, precum și dorința de a-și ajuta compatrioții. Ȋn urma vizitelor, ȋntâlnirilor şi observaţiilor dvs diaspora românească reprezintă ea o comunitate unită de cultura și limba sa?

Gheorghe Florin Cârciu: – Încă de la începutul anului am efectuat o serie de vizite în Ucraina, Italia și Austria, nu atât de multe câte mi-aș fi dorit, având în vedere contextul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, am organizat mai multe întâlniri online cu reprezentanții mediul asociativ din diaspora și din comunitățile istorice în cadrul cărora ne-am propus să identificăm împreună cu aceștia principalele lor nevoi și soluții. Prin urmare, din această interacțiune directă am putut să constatăm că românii din afara granițelor țării sunt încă puternic legați de țara mamă, ceea ce ne bucură foarte tare. Faptul că există asociații românești, care animă activitatea românilor din diaspora și își propun să lupte pentru drepturile lor și pentru păstrarea identității, este iarăși un lucru foarte bun, care menține unitatea de limbă și cultură a acestor grupuri. Spre exemplu, în Italia sunt foarte mulți români care fac parte din administrația publică locală, ceea ce denotă o comunitate unită. Sigur, vorbim de un demers pe termen lung, de construcție a unei comunități puternice, pe care e important să-l încurajăm și să-l susținem.

Orient Românesc : –  Dacă vrem să fim mai pragmatici, diaspora română reprezintă o ofertă de muncă în Europa ? Dar ȋn Orient?

Gheorghe Florin Cârciu: – Școala românească formează în continuare generații de elevi de elită, cu toții am auzit despre performanțele obținute la nivel internațional ale elevilor români la olimpiadele de matematică, informatică, fizică și nu numai. Mai mult, dacă vorbim despre învățământul universitar, de asemenea, sunt recunoscute peste hotare universitățile de medicină sau de IT&C din țară. Având în vedere că o mare parte dintre acești absolvenți aleg să își caute un loc de muncă în străinătate, da, putem spune că românii reprezintă o ofertă de muncă competitivă atât în Europa, cât și la nivel global. Dar nu vorbim doar de o forță de muncă neapărat cu studii superioare, ci și la nivelul diverselor meserii în care românii sunt recunoscuți drept profesioniști.

Ceea ce ne dorim noi, la nivelul Guvernului, este să ne asigurăm de respectarea drepturilor lor, dar și să-i convingem prin setul de măsuri dedicate, să se întoarcă în țară. Avem nevoie să punem în comun experiența, cunoștințele și resursele pentru construirea unei Românii performante. Pentru a le facilita acest proces, am constituit un Ghid de Reîntoarcere, ce poate fi consultat pe site-ul nostru. În acest Ghid am inclus informații din partea instituțiilor centrale ale statului în ceea ce noi considerăm a fi domenii cheie – schimbarea actelor, înscrierea copilului la școală, recunoaștere și echivalare de diplome, pensii și așa mai departe.

Orient Românesc : –  Avem români ȋn diaspora cu o ȋnaltă calificare. Aceşti membrii ai diasporei nostre primesc pasiv informații despre inițiaţivele de dezvoltare din ţară, nu sunt interesaţi ? Aţi ȋncercat să colaboraţi cu ei pentru a pune bazele unei structuri de cooperare ȋn proiecte care vizează dezvoltarea României, ȋn toate domeniile, prin proiectarea și implementarea în comun a acțiunilor de dezvoltare a ţării ?

Gheorghe Florin Cârciu: – Într-o eră a mobilității, granițele fizice nu mai reprezintă o barieră în lansarea unor inițiative de proiecte de țară, a unei afaceri cu impact în societate sau în alegerea unui loc de muncă. Cu siguranță românii din diaspora scanează atât mediul de acasă, cât și de la nivel regional în identificarea oportunităților. De asemenea, la nivelul instituțiilor cheie ale statului român se înregistrează o tendință tot mai mare de transparentizare a tuturor acțiunilor, prin urmare o comunicare mai eficientă ar putea fi cheia de legătură dintre cele două părți.

Orient Românesc : –     Consideraţi diaspora un actor al dezvoltării și prosperității ? Această resursă nu este ȋncă slab exploatată, din cauza lipsei de coordonare între diaspora și liderii noştri locali ?

Gheorghe Florin Cârciu: – Desigur, diaspora este un actor economic și social foarte important al dezvoltării și prosperității. Ea contribuie la schimbul de bune practici, la creșterea investițiilor și dezvoltarea relațiilor economice dintre România și țările de reședință sau la promovarea imaginii țării noastre.  Capitalul uman, intelectual și economic pe care îl aduce reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea și modernizarea țării.

Orient Românesc : –    Nu credeţi că pentru a răspunde necesității de dialog între diaspora și autoritățile locale ar trebui dezvoltate instrumente care să permită acest dialog și formarea unor canale pentru promovarea conexiunii lor ? De exemplu să oferiti diasporei un portal digital. Un instrument de sprijin pentru cei din diaspora care au iniţiative care le permite să interacționeze cu autorităţile din sectorul public, să conștientizeze mai bine prioritățile în ceea ce privește dezvoltarea locală iar cei din ţară să direcționeze diaspora către oportunități de finanțare. Ne referim la ȋncurajarea proiectelor economice conduse de diaspora.

Gheorghe Florin Cârciu: – Cred că în realizarea acestei conexiuni este nevoie, în primul rând, de o relație bazată pe încredere și pe cunoașterea specificităților fiecărei zone vizate. Strategia Guvernului este tocmai de transparentizare și de a digitaliza structurile sale, astfel încât accesul la informațiile de interes să fie la un click distanță. În acest sens, Guvernul pune la dispoziție tuturor celor interesați informații cu privire la oportunitățile de investiții în România și de accesare a fondurilor nerambursabile europene și naționale. În același timp, încurajează dezvoltarea rețelelor profesionale între românii din străinătate și cei din țară și facilitează implicarea acestora în procesul de transfer de cunoștințe și abilități în relația cu autoritățile competente.

Orient Românesc : –  Putem vorbi de automobilizare din parte diasporei româneşti ? Adică membrii diasporei își asumă deplina responsabilitate asupra inițiativelor de dezvoltare ȋn ţară, se implică activ, lucru care oferă imaginea unei diaspore dinamice și productive.

Gheorghe Florin Cârciu: – Da, putem vorbi, deoarece aşa cum am observat cu toţii, sunt tot mai multi români care fie aplică pentru proiectele finanţate din fonduri europene sau cu fodnuri de la stat, fie vin şi investesc din propriile economii acasă, ȋn România.

Orient Românesc : –  La nivelul comunităţilor româneşti din afara graniţelor se înregistrează un număr tot mai mare de copii care, deşi vorbesc limba română, înregistrează dificultăți de scriere şi citire. Există astfel pericolul real ca, într-un  interval de timp relativ scurt, tinerii români să aibă dificultăţi în a se exprima în limba maternă. Deci pentru păstrarea identităţii lingvistice ce măsuri a luat Departamentul?

Gheorghe Florin Cârciu: – Păstrarea identității lingvistice în rândul comunităților de români din afara granițelor țării este una dintre direcțiile noastre principale de acțiune. În acest sens a fost gândit Programul de finanțări nerambursabile din acest an. Ne dorim foarte mult să susținem înființarea a cât mai multor școli în limba română. Am făcut, de asemenea, o serie de donații de carte în limba română și am reluat Programul de Tabere ARC. Și, așa cum v-am menționat anterior, am demarat un program de granturi dedicat susținerii educației în limba română.

Orient Românesc : –  Sunt români din diaspora care vor să revină ȋn ţară. Care sunt demersurile Departamentului în vederea reîntoarcerii şi reinserţiei socio-profesionale a românilor din afara graniţelor ţării? Măsurile pentru sprijinirea repatrierii românilor din diaspora.

Gheorghe Florin Cârciu: – În sprijinirea procesului de reîntoarcere și reinserție profesională, Departamentul lucrează alături de instituțiile statului român cu competețe în acest domeniu. Am dezvoltat împreună cu acestea un Ghid de reîntoarcere, care poate fi consultat pe site-ul nostru și care oferă informații privind reînnoirea actelor de identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor, accesarea serviciilor medicale și sociale, regimul de impozitare precum și posibile oportunități de investiții în România.

Orient Românesc : – Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, rolul asociațiilor românești, cum ar trebui ele să se implice mai mult?

Gheorghe Florin Cârciu: – Consider că asociațiile românești reprezintă motorul unei comunități puternice, o punte de legătură dintre comunitate, instituțiile statului de reședință și țara mamă. În promovarea drepturilor și intereselor membrilor săi, e important ca acestea să devină un partener de discuție important în definirea politicilor publice care îi vizează.

Orient Românesc : –  Mult stimate Domn Gheorghe Florin Cârciu, vă mulţumim mult pentru amabilitatea Dvs. vă aşteptăm ȋn mijlocul nostru, vă mulţumim pentru sprijinul şi implicarea Dvs.

Anca Cheaito, Orient Românesc, Beirut-Liban