Pactul pentru Carte – un acord politic pentru o Românie educată
Ovidiu Raetchi – politician, politolog si scriitor roman, deputat in Parlamentul Romaniei
Pentru că în primul mandat de deputat am reprezentat un colegiu din Diaspora care includea zona Orientul Mijlociu-Africa, inclusiv Libanul, am avut ocazia să vizitez mai multe orașe din această țară (Beirut, Sidon, Tripoli, Byblos) și am cunoscut o parte din comunitatea românească, de a cărei prietenie mă bucur și astăzi. Dacă nu aș fi făcut asta, probabil că m-ar fi surprins eforturile comunității de aici de a promova cultura românească în toate declinările ei. Sunt mai mult decât lăudabile inițiativele culturale ale românilor din Liban și pot spune că prin câteva inițiative legislative recente mă identific cu cel puțin una dintre misiunile asumate de această comunitate: promovarea cititului.
Într-un an de bilanț pentru România, cifrele cu privire la consumul de carte arată o realitate neplăcută: suntem, din păcate, printre codașii Europei când vine vorba de citit. Ideea pachetului legislativ „Pactul pentru carte” a venit tocmai pentru a contribui la reducerea acestui decalaj enorm. România are cea mai mică piață de carte din Europa, de 80 de milioane de euro, dacă luăm în calcul și manualele. Suntem depășiți cu mult de țări precum Germania, Franța, Italia sau Spania – fiecare cu valori ale pieței de carte de ordinul miliardelor de euro – însă cifrele arată că și dacă ne comparăm cu state din regiune, precum Bulgaria sau Slovenia, avem o performanță mai proastă în domeniu. Dincolo de cifrele și comparațiile expuse, lipsa lecturii are efecte sistemice la nivelul societății – care se transformă în vulnerabilități atunci când le traducem în planul securității naționale. Fără un liant cultural puternic, supraviețuirea unei comunități este amenințată în primul rând din interior.
Urmările unui apetit scăzut pentru lectură și a lipsei măsurilor legislative în acest sens se reflectă direct în performanțele copiilor: statistic, aproape 50% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional (conform unei analize educaționale din 2016). Importanța lecturii se vede încă din primii ani de viață – contribuie la formarea vocabularului, la deprinderea și corelarea unor noțiuni din varii domenii, la stimularea curiozității și a multor aptitudini sociale. Sunt studii care arată, de pildă, că atunci când cresc cu o bibliotecă în casă, copiii sunt mult mai predispuși la citit, la performanțe școlare superioare și pleacă chiar cu un anumit avantaj competitiv în viață.
Înainte de finalul anului 2018, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea uneia dintre legile care fac parte din Pactul pentru Carte. Este vorba despre legea prin care 2019 este declarat Anul Cărții, an în care va fi demarat în școlile din România un program național numit „România citește”. Având în vedere faptul că acesta implică, printre altele, prilejuirea unor întâlniri ale elevilor cu figuri de seamă din zona literaturii și nu numai, cred că este un prim pas către promovarea și facilitarea lecturilor în școli. Pachetul de legi, în ansamblu, este gândit pentru dublarea pieței de carte din România, proces la finalul căruia vom ajunge la nivelul multor state din regiune. În fine, dincolo de competițiile mai mult sau mai puțin hrănite de ambiții regionale ori de altă natură, creșterea ponderii celor care citesc se reflectă în indicatori economici, în calitatea sau productivitatea forței de muncă, în gradul de corupție al țării, în stabilitatea sa politică.
M-aș bucura ca și comunitatea românilor din Liban să beneficieze de această inițiativă, sporindu-și fondul de carte printr-o donație consistentă de la București.
La mulți ani!