Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătorită pe 18 mai
CIVILIZAŢIA CUCUTENI
Muzeul sitului arheologic Cucuteni
Localitatea Cucuteni, pe Dealul Gosan, aflându-se între Iași și Pașcani, la doar 8 km de Târgu-Frumos este foarte ușor accesibilă de pe Drumul Național 28 A și Drumul Național 28 B. Prima atestare documentară a culturii de Cucuteni, a fost efectuată în anul 1884 de către Teodor Burada, un mare folclorist , etnograf și muzicolog al Academii Române , iar mai apoi între anii 1982-1984 s-a construit această clădire multidimensională într-o formă circulară la bază și ascuțită la vârf, care adăpostește în interiorul ei,un adevărat sit arheologic. Proiectul acestei clădirii fiind realizat de inginerul Marin Gheorghe Nicolai, într-o formă cu totul specială.
Această așezare neolitică, cu ceramică pictată, de pe „Cetățuia” respectiv „Cucuteni ”a fost semnalată de-a lungul vremii de mai mulți arheologi români printre care se numără marele folclorist ieșean Teodor Burada, primul cercetător care a semnalat această zonă în anul 1884, care, mai apoi a fost investigată intre anii 1885-1889 de către Nicolae Beldiceanu ,Grigorie Buțureanu, Dimitrie Diamandi din Iași precum și de Dimitrie Butculescu din București. Rezultatele obținute de pasionații cercetătorii români și mai ales splendoarea deosebită a ceramicii pictate de la Cucuteni-Băiceni, a determinat pe doi arheologii germani: Hubert Schmidt și Georg Bersu să interprindă săpături arheologice intre anii 1909-1910 , în așezările de pe „Cetățuia” și de la „Dâmbul Morii”, determinând-se astfel principalele etape ale evoluției acestei culturi, denumite de el Cucuteni-A(3600-3300 î.d.Hr.) , Cucuteni-A-B(3300-3100 î.d.Hr.) și Cucuteni-B(3100-2500 î.d.Hr.). Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iași împreună cu studenții ei, vin la Cucuteni-Cetățuia, între anii 1979-1982 întreprinzând noi săpături de cercetare, fiind puse în valoare de către lectorul universitar Dinu Marin, fiind și decanul acestei facultăți de istorie, organizând această expoziție cu referire la săpăturile ce s-au efectuat aici la Cucuteni între anii (1884-1932), (1961-1988), realizându-se faptul că la Cucuteni s-a descoperit un adevărat sit arheologic. De la Instituția de Conservare a Patrimoniului Cultural s-a hotărât, ca aici la Cucuteni să se construiască o clădire, care să conserve acest spațiu istoric. Astfel în anul 1982-1984, marele inginer arhitect, Marin Gheorghe Nicolai, schițează pe hârtie, această schiță a acestui muzeu multidimensional cu o formă întru totul specială și unică. Muzeul a fost trecut in patrimoniul cultural, de către statul român, astfel încât acest muzeu acum a rămas un obiectiv turistic istoric, foarte important, putând fi vizitat de către orice turist.
Astăzi muzeul poate fi vizitat zilnic, nefiind închis, având un program de vizitare, foarte dilatat, cuprins între orele 09:00-19:00 de Luni până Vineri, iar Sâmbăta și Duminica poate fi vizitat intre orele 09:30-17:00. Turiștii pot pleca cu o amintire frumoasă, cumpărând un suvenir , o copie a unui vas de Cucuteni. Un muzeu care te face să te simți un om mândru și patriot de o așa țară frumoasă ca România, bogată în cultură, tradiție . Strămoșii noștri, au lăsat aceste dovezi, izvoare scrise sau nescrise care se păstrează până în zilele noastre, în aceste muzee istorice din țara noastră. Veniţi și vizitaţi, acest muzeu de la Cucuteni, un muzeu de arheologie și istorie, care adăpostește în el o adevărată civilizație străbună, unde poți să calci cu sfială pe urmele urmașilor noștri, geto-daci, care și-au lăsat adânc ampreta pe acest teritoriu al României locuit de ei. 
Ajungând la acest muzeu Cucuteni, în vechea Moldovă a lui Ștefan, care este așezat pe colina dealului Gosan la o altitudine de 310 m,unde puteți admira cu uimire peisajul colinar de poveste din jurul muzeului,care, fost-a cândva aici fundul Mării Sarmatice, și uluitoarele sculpturi care stau la baza dealului, reprezentând armonia și frumusețea naturii ornamentale. Poposind la acest muzeu arheologic și istoric, puteți să trăiți clipele frumoase simțindu-i aproape pe strămoșii noștri, care au lăsat în urma lor tradițiile, ritualurile și podoabele lor scumpe,ca noi urmașii lor să ne bucurăm de acest pământ strămoșesc. Urmărind cu mare atenție și uimire, uimitoarea capodoperă de ceramică și vase de Cucuteni, fiind unice și recunoscute în întreaga lume, descoperim adevăratele bogății culturale, cu care ne putem mândri ca popor și neam. Pe lângă acestea, mai puteți vedea și impresionantele unelte ale acestora de apărare, fiind construite din piatră și silex, tocmai din perioada epocii pietrei cioplite 1.000.000-10.000/8.000 ani î.n.Hr., care cu ajutorul lor își prelucrau pământul, folosea la aprinderea focului prin frecare, și își construiau arme de vânătoare și apărare împotriva animalelor sălbatice care dădeau atacuri. Muzeul, având o formă circulară la bază, formează ,,axa timpului”, unde ți se pare că timpul stă pe loc impresionează prin forma arhitecturală cât și prin modul său cu un caracter, istoric-cronologic și arheologic. Un muzeu, de o istorie incontestabilă. Astăzi muzeul poate fi vizitat zilnic, nefiind închis, având un program de vizitare, foarte dilatat, cuprins între orele 09:00-19:00 de Luni până Vineri, iar Sâmbăta și Duminica poate fi vizitat intre orele 09:30-17:00. Turiștii pot pleca cu o 
amintire frumoasă, cumpărând un suvenir , o copie a unui vas de Cucuteni.
Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni Piatra-Neamţ
Cucuteni este cea mai importantă civilizație preistorică europeana și cea mai spectaculoasă. Cultura Cucuteni este atât de veche încât precede așezările din Sumer și din Egiptul Antic. Este se spune mai veche civilizație de pe teritoriul Europei. La momentul apogeului, arealul cucutenienilor era uriaș: 350 000 km patrati: sud-estul Transilvaniei, nord-estul Munteniei, Moldova si Basarabia și Ucraina. Între Olt și Nipru. O civilizație care a durat 1500 de ani. Civilizatia lor a durat între 5000 si 3500 Î.C: Aveau o foarte bună organizare socială, ierarhie, obiceiuri. Erau extrem de bine adaptați la mediu. Cucutenienii au fost mari iubitori de frumos. Arta lor s-a manifestat nu numai în modelarea și înfrumusețarea obiectelor de ceramică. Hainele lor erau bogat ornate, la fel și construcțiile lor. Nu cunoaștem foarte multe lururi despre viața cucutenienilor, dar ceea ce știm ne trezește admirația. Erau neîntrecuți modelatori și pictori de ceramică.
Vizitând muzeul veţi afla despre tehnica cucuteniană și despre cucutenieni. Cum prelucrau aceștia ceramica, cum o ardeau pentru a realiza aceste vase și obiecte care au rezistat atâtea milenii. Se spune că au adus arta prelucrării ceramicii la perfecțiune. Că realizaseră o duritate care nu s-a mai deslușit până acum. Un secret păstrat. Erau maeștii ai focului, îi știau toate tainele. Știau exact unde să așeze un obiect în cuptor, cât să îl țină, la ce intensitate. Este singurul Muzeu de artă eneolitică din ţară: aici poți simți o magie aparte Exponatele sunt ireale. Te uiți și nu îți vine să crezi: acum 6000 de ani, acum 4500 de ani. Citești etichetele, citești povestirile afișate pe pereți. Este o magie care înconjoară vasele, aici ai strania impresie că vasele au o energie proprie, călduroasă, calmă, pe care o degajă în jur. Arta decorativă cucuteniană este dominată de principiul simetriei. Există un interes internațional uriaș pentru acest muzeu
O cultura unică – Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizatii din Europa, si-a primit numele dupa satul cu acelasi nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafata de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Pe teritoriul României cultura Cucuteni era raspândita în Moldova, nord-estul Munteniei, sud estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramica de foarte buna calitate, bogat și variat pictată.
Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, gasindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni si o ceramică dintr-o cultura neolitică din China. Între cele doua culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China aparând dupa circa un mileniu fata de cea de la Cucuteni. Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinaţii. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice. Populaţia apartinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânatoarea, agricultura și meșteșugurile casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul, confecţionarea de unelte. În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuintelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului ca oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare sa fie susţinut și de lipsa necropolelor.
Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populaţia Cucuteni practica și diferite culte solare evidenţiate mai ales prin pictură. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.
Un adevarat Eden ar fi inflorit in partea central-estica a Europei acum aproximativ 7 000 ani. Savanţii occidentali se declară fascinaţi de complexitatea și atributele străvechii culturi Cucuteni de pe teritoriul României. În prezent lumea stiintifică a ajuns să recunoască cultura Cucuteni drept prima civilizaţie a Europei.
