Pentru români, cele mai reprezentative lǎcașuri de cult sunt mǎnǎstirile din nordul Moldovei, atât ca istorie și arhitecturǎ, cât mai ales ca spiritualitate. Mǎnǎstirea VORONEȚ este situatǎ ȋn comuna Voroneț, aproape de Gura Humorului și de Suceava, dar și de mǎnǎstirile Humor, Arbore și Moldovița.

Supranumită „Capela Sixtină a Estului” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” care a fost pictată cu celebrul pigment „Albastru de Voroneţ” a avut parte de o istorie zbuciumată.  Mănăstirea este pictată în întregime şi la exterior cu icoane şi scene ilustrative din Biblie. Pictarea zidurilor exterioare, este o lucrare ce a dat edificiului o mare strălucire. Culoarea predominantă a frescelor este inconfundabilul „albastru de Voroneţ”, considerat de specialiştii în arte plastice ca unic în lume şi comparat cu roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese.

Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte, încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, fiind realizată în 1496, iar pictura exterioară a fost realizată în perioada lui Petru Rareş. La Mănăstirea Voroneţ şi-a petrecut Daniil Sihastrul ultimii 26 de ani din viaţă. Pustnicul a murit în 1496 şi a fost îngropat în biserica Mănăstirii Voroneţ. A fost canonizat în 1992 şi a devenit Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Caracteristic Voroneţului nu este doar natura pigmentului albastru, aşa-numitul „Albastru de Voroneţ”, ci mai ales rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt care se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni. Cercetătorii au descoperit că la baza albastrului de Voroneţ stă o piatră albastră numită azurit, extrasă din mine aflate în China, Franţa sau Africa. Cu excepţia pigmentului negru, obţinut din cărbune de lemn, toţi ceilalţi pigmenţi folosiţi în pictură (interioară şi exterioară) sunt substanţe minerale, naturale sau de sinteză: argile colorate cu oxid de fier hidratat (ocru), sau oxid de fier anhidru (ocru roşu), hidrosilicat de Fe, Al, Mg şi K (verde de pământ), oxid roşu de plumb (miniu), minerale de cupru (azurit şi malachit), sulfură de mercur (roşu cinabru), silicaţi (albastru smalţ), carbonat de calciu (alb de var). Suprinzător, pictura include şi cele 12 semne zodiacale, în imediata apropiere a Mântuitorului. Desfiinţată în 1785, de ocupanţii austrieci, Mănăstirea Voroneţ îşi reia activitatea abia în 1991.

A fost declarată monument istoric în urmă cu 97 de ani, în 1918. Scenele biblice zugrăvite aici sunt considerate însufleţite, deosebite, întruchipând cel mai reuşit ansamblu artistic al artei feudale moldoveneşti. Frescele exterioare, în care predomină verdele şi albastrul, impresionează prin detaliile compoziţiei, iar scena Judecăţii de Apoi, realizată pe faţada de vest, este impresionantă. Mănăstirea a fost inclusă în 1993 în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Un monument plin de graţie şi simplitate, o valoare unicǎ pentru cultura și spiritualitatea româneascǎ.

 

 

 

Le Monastère de Voroneț

Le monastère de Voroneț est surnommé Sixtine de l’Orient grâce à ses peintures uniques. Construit en 1488 (en seulement 21 jours), le monastère est en fait un cadeau de Etienne le Grand, prince régnant de Moldavie à Daniel l’Ermite qui l’avait conseillé de continuer la lutte contre l’invasion turque. Le bleu unique qui domine les fresques est connu comme “bleu de Voronet”. Classé au patrimoine de l’UNESCO le monastère figure parmi les monastères roumains les plus incontournables.

L’architecture du Voronet est représentative pour le style dit moldave, un mélange d’éléments byzantins, gothiques ou d’art roumain traditionnel. Cependant, la splendeur de l’église est donnée par la peinture murale extérieure.Le monastère de Voroneț est le plus connu et peut-être le plus apprécié des monastères de Bucovine.