În fiecare an la 15 Ianuarie sǎrbǎtorim pe cel pentru care epitetele sunt prea sǎrace și prea puține pentru al descrie – Mihai Eminescu, „poetul nepereche al literaturii române„.
Luceafǎrul literaturii romậnești, pilonul major de susținere a culturii noastre este un deschizǎtor de drumuri ȋn cultura și mentalul poporului romận. Inspirat deopotrivă de rǎdǎcinile noastre geto-dacice, de folclorul românesc dar și de marii filozofi, Schopenhauer, Kant și Hegel, inspirat de budism și de creștinismul ortodox , Eminescu expune ȋn opera sa viziunea asupra problemelor existenţiale ale vieţii. Viaţa şi moartea, destinul omului în raport cu semenii şi divinul sunt concentrate în paginile volumelor poetice. Eminescu este și va rǎmậne Geniul națiunii romậne. Prin creațiile sale remarcabile, limba și cultura romậnǎ au dobậndit un loc de cinste ȋn Europa și ȋn lume.
Ȋn aceastǎ zi, omagiem pe Marele Eminescu și personalitǎțile de culturǎ remarcabile, reprezentative pentru poporul romận. Aceastǎ zi reprezintǎ pentru noi toți, o lecție sublimǎ, vitalǎ, despre tot ce ȋnseamnǎ valoare culturalǎ romậneascǎ, performanțǎ a spiritualitǎții romậnești, emblemǎ a identitǎții poporului nostru.
LA STEAUA
La steaua care-a rǎsǎrit
E-o cale-atât de lungǎ,
Cǎ mii de ani i-au trebuit
Luminii sǎ ne-ajungǎ.
Poate de mult s-a stins în drum
În depǎrtari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, și nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncǎ,
Lumina stinsului amor
Ne urmǎreste încǎ.
(1886, 1 decembrie)
