DESTIN

Fiecare clipă cade ca o picătură de sânge

prin clepsidra inimii  şi peste-a  sufletului   aşteptare;

în  lacrima   zădărniciei  fiinţa  mi se frânge

sub un cer străin şi fără de-ndurare.

 

De-aş  avea puterea să mai cuprind a lumii zare,

aş striga  prelung  către acele  puncte cardinale,

unde se-adună şi se dezleagă destinele amare

şi  se-mpleteşte-n zodii  a lumii nepătrunsă  cale.

 

Şi ştiu că la nimic nu este vindecare

din ceea  ce se-ntâmplă   în viaţa mea  deşartă.

Nici de-aş  străbate-fulger  a clipei depănare,

nu aş  scăpa   de această blestemată  soartă.

 

Mai este-o stea în depărtare

la care mă închin în prag de seară,

dar depărtarea este-atât de mare

încât nici ea  nu vrea să mai răsară.

 

Doina Harnagea, Huşi, România

Din volumul „Dincolo de tăcere”, Editura „Timpul”, Iaşi, 2018.

 

 

DESTIN

Chaque moment coule

comme une goutte de sang

par le sablier impatient de mon âme.

Mon être se brise en larmes de l’inutilité

sous un ciel étranger et sans pitié.

 

Si j’avais la force

d’embrasser l’horizon du monde,

je crierais longtemps à ces lointaines rondes

où les destins amers se rencontrent et se séparent

et où les mystères  se révèlent

dans l’éclat zodiacal.

 

Je sais encore que rien ne peut guérir

de ce qui se passe dans ma vaine vie.

Bien que je traverse l’instant comme un éclair

je n’échapperai jamais à ce destin maudit.

 

Il y a toujours la lueur  d’une étoile

devant laquelle je prie chaque soir,

mais la voûte du ciel est si lointaine,

que je la vois se lever à peine.

Doina Harnagea, Huşi, Roumanie. 

De volume „AU-DELÀ  DU  SILENCE”, Éditions du Chant de l’Étoile, France, 2018.

Traduction en français: Ioana Avasiloaei

 

RUGĂMINTE

Ridică-mi, Doamne, povara cuvintelor nespuse

şi  dezleagă-mă de firul celor neîngăduite.

Răpeşte-mi gândurile din negura tăcerii

şi lasă-mă să văd, măcar din depărtare,

un colţ de cer cu-un răsărit de soare.

 

Dă-mi, Doamne, ziua limpede şi noaptea clară.

Ucide-mi visele ce mă-nconjoară

cu diafane şoapte, cu iluzorie chemare

a celor ce  mă mint şi mă alintă

cu dulcea mângâiere a clipei trecătoare.

 

Dă-mi, Doamne-n gând doar  o sclipire

din strălucirea  celui dezlegat de lucruri.

Îţi cer să fiu eliberată

din vraja cea perfidă a înşelării

şi-a umbrelor ce se ascund în întuneric.

 

Să-mi dai putere de-mpăcare

cu toate cele care vin şi toate cele care pleacă

şi de-s pierdută-n mersul cel nechibzuit al  lumii,

Tu dă-mi,  din zarea cerului senin, suavă alinare.

 

Doina Harnagea, Huşi, România

Din volumul „Dincolo de tăcere”, Editura „Timpul”, Iaşi, 2018

 

 

PRIÈRE

 

Délivre-moi, Seigneur, du poids des non-dits,

défais le nœud des actes bannis.

Sors ma pensée de l’ombre du silence

et laisse-moi voir, même de loin,

un bout de ciel à l’heure où le soleil naît.

 

Donne-moi, Seigneur, le jour serein  et la nuit claire.

Arrache-moi aux rêves qui m’enserrent

des  doux murmures, des  vains appels,

de ceux qui mentent me consolant

avec la douce caresse de  chaque instant fuyant.

 

 

Offre-moi, Seigneur,  la moindre étincelle

de l’être  affranchi de toute  attache terrestre.

Délivre-moi du charme perfide du mensonge

et des ombres fugaces voilées par la nuit.

 

 

Donne-moi, Seigneur, la force d’accepter

tout ce qui vient et qui s’en va.

Si je me perds des fois dans ce monde dément,

donne-moi ton rayon, céleste apaisement.

 

Doina Harnagea, Huşi, Roumanie

De volume „AU-DELÀ  DU  SILENCE”, Éditions du Chant de l’Étoile, France, 2018.

Traduction en français: Sorin Popoiu.